Tipografii in criza
De cand a inceput criza, destul de multe
tipografii din Romania au inceput sa simta ca
viata in tipografie nu e deloc usoara. Realitatea e ca nici nu a fost vreodata simplu sa tiparesti in contratimp
pliante cu 2 faltuiri, in timp ce clientul nemultumit de preturi iti reproseaza un termen de livrare fara realitate.
Pentru cei mai loviti de preturi mici
tipografia a devenit un
factor de cadere.
Reteta de insucces e simpla.
- Se ia o tipografie in leasing
- Se inchiriaza un spatiu pentru respectiva tipografie
- Se accepta preturi din ce in ce mai mici cu speranta ca la un moment dat situatia se va redresa
- Se alearga dupa imprumuturi la banca pentru plata cheltuielilor cu tipografia.
Asa ca spre nemultumirea multor confrati
tipografiile au inceput sa investeasca in lacate de pus pe usi iar piata de echipamente de tiparit a cunoscut un aflux abundent de
echipamente second hand a caror pret a devenit un indicator al disperarii din industrie. Dar cum tot raul e spre bine dupa primul val de falimente printre tipografi, cei ramasi in picioare s-au pomenit cu o felie ceva mai mare de clienti si in consecinta cu mai multe lovele in buzunare decat si-ar fi inchipuit. Asa ca operatiunea de ecarisaj printre tipografiile de oriunde in tara asta a lasat in urma pe cei mai chibzuiti sau doar norocosi.
Cum
tipografia depinde de clienti e usor de facut legatura logica intre
clientii tipografiei si
clientii clientilor. Acestia din urma trebuie sa fie multi ca sa suscite tiraje cat mai consistente in beneficiul tuturor. De aceia, un oras cu potential de clienti e orasul cu multi locuitori. Peste milion e ideal ca tipografia sa aiba pentru cine sa produca
pliantele si
fluturasii. Bucurestii sunt un tesut viu economic in comparatie cu Braila, sa zicem, desi in Braila e de o mie de ori mai frumos decat in Bucuresti, foamea face
Bucurestiul un oras foarte atragator pentru tipografii.
De bine de rau aici exista justificare pentru tiraje sporite iar neputinta unora de a se mentine in viata e urmarea unor decizii de marketing si de administrare cel putin nepotrivite si sanctionate ca atare de catre spatiul economic. Desigur puteam sa fiu printre ei dar din noroc chior nu am mai apucat sa fac un leasing de 200.000 de euro. Asa ca am fost salvat.
Tipograf la angajare
In plina criza am dat anunt de angajare pentru un
operator de print digital si printre candidati ma pomenesc cu un tip carunt, chiar batran, sigur pe el, purtand ochelari negrii , securistici, de credeam ca o sa ma ia la intrebari el pe mine. Mi-a zis ca se descurca foarte bine cu
ghilotina, conduce si masina de mai multi ani cat am eu si daca vreau imi poate aduce
utilaje de tiparire, cam vechi dar bune cu care tiparea el cand mai reusea sa traiasca din asta.
A ramas ca il contactez, insa teama sa nu fiu infectat cu faliment la randul meu m-au facut sa aman telefonul cu care eram dator. La compasiune nu am nici o datorie.
Il compatimesc sincer pe batranul tipograf.
